Monica Babuc, Ministrul Culturii al Republicii Moldova

daisy photographed from below

Dragi prieteni!

Cea de a patra ediție a Bienalei Internaționale de Pictură, Chișinău-2015, eveniment organizat sub patronajul Ministerului Culturii al Republicii Moldova, vine să încânte din nou publicul cu un spectru larg de abordări estetice și mijloace ale exprimării vizuale. Ţinuta artistică incontestabilă a acestei manifestări de anvergură, asigurată prin prezența valoroșilor artiști plastici din 26 de țări, va plasa Chișinăul printre centrele de interes ale manifestărilor culturale vizuale.

Grație eforturilor organizatorilor, ediția din acest an a Bienalei, de altfel, ca și precedentele, se remarcă prin prestanța artistică din punctul de vedere al calității, problematicilor de natură estetică, dar și al extinderii contextului cultural-artistic internaţional.

Expoziția, itinerată la Centrul Expozițional „Constantin Brâncuși”, pune în valoare evoluția artistică contemporană în domeniul artelor plastice din ultimii ani, îmbinând conceptele moderne cu cele tradiţionale și stimulând dezvoltarea picturii în toată diversitatea sa. Lucrările prezentate atrag un interes vizual distinct, datorită procedeelor artistice alese, a tendințelor estetice actuale, precum și a libertății în exprimare. Promovarea și dezvoltarea tuturor formelor de exteriorizare a frumosului, esteticului, devine importantă atâta timp, cât oricine regăsește acea latură a culturii care îl aduce mai aproape de ideea progresului prin cunoaștere.

Dar dincolo de toate, această manifestare expoziţională competitivă este o platformă de comunicare interculturală între artiști, fără de care evoluția fenomenului plastic contemporan nu are perspective. Evenimentul în sine este o oportunitate de dialog între profesioniști, adepți ai diverselor tendințe și curente ale expresiei artistice din diferite țări, și stabilirea unor conexiuni creative. Iniţierea relaţiilor de colaborare instituţională sau individuală între artiști va favoriza identificarea noilor oportunităţi de conlucrare atât în contextul participării în cadrul diferitelor școli, simpozioane sau proiecte expoziţionale de perspectivă, cât și în domeniul educaţiei artistice.

Cu siguranță, Bienala Internaţională de Pictură Chișinău- 2015, aduce după sine o plusvaloare culturii și țării noastre, creând o imagine favorabilă Republicii Moldova pe plan extern și asigurând o continuitate în promovarea și dezvoltarea artelor plastice și a valorilor culturale autentice.

Tudor Zbânea, Curatorul Bienalei

daisy photographed from below

Contextul internaţional din ultimele decenii al unor tipuri de demers artistic alternativ orientat către raporturile dintre artă și tehnologie, cum ar fi multimedia, foto-video, arta digitală, performance-ul, video-instalaţia, etc. care se impun dinamic și constant în spaţiul artelor vizuale, nu mai poate fi perceput ca exerciţiu de destabilizare a normelor artistice. Acesta nu se mai află de mult în confruntare, ci mai degrabă se juxtapune cu domeniul picturii, care nu exclude elementele estetice novatoare. Bienala Internaţională de Pictură Chișinău își propune să susţină evoluţia picturii în condiţiile unor tehnici inovatoare, orientate către mijloacele tehnice actuale de exprimare.

Ajunsă la a patra ediţie, Bienala Internaţională de Pictură Chișinău 2015 își revendică tot mai sigur un loc de prestigiu pe scena culturală a spaţiului public internaţional al artelor vizuale. Expoziţia se impune în sistemul internațional al picturii contemporane, ca una dintre manifestările culturale de anvergură, reușind să atragă un număr tot mai larg de artiști de valoare din România și străinătate, aceasta devenind un canal de comunicare internaţională.

Eforturile noastre organizatorice au făcut ca și la această ediţie să avem un număr mare de oferte de participare din partea artiștilor din străinătate, fapt ce ne încurajează și ne face să fim încrezători că și Chișinăul poate deveni un real centru de interes internaţional al domeniului artelor plastice. Expoziţia ne demonstrează că pictura rezistă și se dezvoltă într-un context firesc, că aceasta își revendică un loc important în dinamica destul de controversată a artei contemporane.

Vor fi prezenţi, prin operele lor, o gamă consistentă de artiști clasici locali, care au făcut istorie, dar și artiștii mai tineri, atât de la noi, cât și internaţionali, unii dintre aceștia fiind multidisciplinari, dar care nu au renunţat la mijloacele tehnice caracteristice picturii, artiști care își orientează interesele estetice către pictura în forma și mijloacele actuale de exprimare.

Dorinţa de a conferi o ascensiune a abordărilor estetice și a nivelului profesional a impus o mai mare rigoare la preselecţia lucrărilor. Din aceste considerente, în respectiva ediţie, numărul lucrărilor care nu au intrat pe simeze, atât din ţară, cât și din străinătate, este cu mult mai mare, decât la primele trei ediţii.

Juriul, constituit în mare parte din critici de artă și teoreticieni, a nominalizat în cadrul dezbaterilor fundamentate pe principii estetice o serie de lucrări care acoperă un spectru relativ larg al abordărilor stilistice. Fără excese directe asupra anumitor preferinţe, membrii juriului au optat cu prioritate pentru demersurile artistice de orientare estetică inovatoare, susţinând în mare parte artiștii din generaţia tânără. Ediţia actuală, la fel ca și cele precedente, sprijină cu prioritate demersul artistic al tinerei generaţii creând o platformă întru consacrarea acesteia.

Expoziţia de faţă ne convinge de faptul, că mediul artistic local necesită o sincronizare mai largă cu elementele actuale și tendinţele artistice internaţionale și, în primul rând, cu noile tendinţe artistice, care se impun tot mai sigur în ultimii ani în pictura românească. Artiștii români, datorită numărului mare de galerii din ţară și a liberei circulaţii din ultimii ani, dar și a procesului de studiu în instituţiile universitare, orientat în spiritul noilor tendinţe estetice, se impun tot mai vizibil pe scena internaţională a artelor vizuale. Prezenţa generoasă, în expoziţia noastră, a unui număr mare de artiști din România, atât dintre cei mai cunoscuţi și valoroși, cât și o mare parte din reprezentanţi ai tinerei generaţii, dar și etalarea lucrărilor bienalei în cele două spaţii expoziţionale prestigioase din București și Iași, vor susţine efortul nostru în asigurarea unei mai bune conexiuni a artiștilor din Republica Moldova cu mediul artistic din România. În același timp, aceștia vor putea intra în contact direct cu artiștii și cu reprezentanţii unor galerii și instituţii de cultură și artă, în vederea unor colaborări ulterioare.

Încercăm un sentiment de bucurie și de satisfacţie că există oameni dispuși să susţină actul artistic. Nu este deloc ușor, într-o perioadă extrem de dură, pe care o parcurge Moldova în plan economic, să găsim sprijin în vederea susţinerii artei și actului creator.

Faptul că Bienala Internaţională de Pictură Chișinău reușește să realizeze obiectivele sale privind crearea unei platforme durabile de comunicare interculturală în domeniul artelor vizuale se datorează înţelegerii depline a necesităţilor de dezvoltare și promovare a artei contemporane, din partea Ministerului Culturii al Republicii Moldova, care asigură patronatul acesteia, și a altor instituţii: Direcţia Cultură a Primăriei Chișinău, Institutul Cultural Român ”Mihai Eminescu” din Chișinău, Agenţia Proprietăţii Intelectuale, Fundaţia ”Familia Sturza”, care sprijină evenimentul, inclusiv financiar, fapt pentru care le adresăm sentimentele noastre de gratitudine.

Colaborarea mai largă, din acest an, cu o serie de instituţii culturale din România și Polonia, dezvoltă și mai amplu spaţiul de promovare și dezvoltare a relaţiilor de comunicare dintre artiștii expozanţi din Republica Moldova și din alte ţări. Întreaga expoziţie este etalată la Sala de Expoziţii ”Constantin Brâncuși” a Parlamentului României, o selecţie este expusă la Complexul Muzeal Naţional ”Moldova” din Iași, evenimente care vor contribui la o mai largă susţinere a consacrării, atât a artiștilor, cât si a fenomenului artistic internaţional. Acordarea unor spaţii muzeale pentru reprezentările expoziţionale ale unor artiști laureaţi ai premiilor, la Muzeul de Artă Prahova, la Galeria Adi-Art din orașul Lodz, Polonia, cât și acordarea burselor în cadrul Simpozionului de Artă LEPȘA, pentru laureaţii Bienalei, vor asigura o continuitate a relaţiilor de comunicare dintre artiști și diverse instituţii culturale, care vor contribui în mod firesc la promovarea și dezvoltarea domeniului artelor plastice.

Bienala Internaţională de Pictură Chișinău își propune o perspectivă de amplificare a relaţiilor, atât cu artiștii, cât și cu alte instituţii internaţionale în vederea asigurării unei dezvoltări cât mai favorabile a domeniului picturii și, implicit, o mai largă deschidere în antrenarea capacităţilor de sincronizare cu fenomenul artistic internaţional.

Bineînţeles că pictura nu exclude extremele de avangardă, aceasta are o evoluţie firească în condiţiile unor tehnici inovatoare, moderne sau tradiţionale, orientate în ultimii ani către un figurativism simbolic sau ancorat în realitatea imediată, uneori impregnat cu puternice accente hiperrealiste, dar care tratează realitatea răvășitoare pe care o trăim într-un mod ludic, fără inhibiţiile care au încorsetat gândirea generaţiilor anterioare de artiști plastici. Polarizările de ordin estetic nu trebuie privite altfel decât o experienţă creatoare ludică, axată pe sănătoase principii democratice, desfășurată într-un areal al liberului-arbitru artistic, marcată de personalitatea fiecărui creator, și care nu are drept obiectiv decât întronarea unui proces creativ adecvat, de durată, generator de opere artistice autentice și de certă valoare artistică.

Sperăm că Bienala Internaţională de Pictură Chișinău va contribui, în limita capacităţilor sale, la realizarea acestui deziderat.

Călin Stegerean, membru al juriului

daisy photographed from below

Astăzi, pictura

Eclipsată în ultima jumătate de veac, cu excepţia revirimentului neoexpresionist din anii 80, de noile medii – instalaţii, performance, body-art, fotografie, artă video și multe altele – pictura revine în ultima vreme în instrumentarul de expresie al artiștilor, în selecţiile marilor expoziţii de artă contemporană și în preferinţele colecţionarilor. Succesul noilor medii devenite pentru ani buni preferatele curatorilor și directorilor marilor muzee de artă contemporană a făcut ca unii critici să proclame sfârșitul picturii, practicarea ei echivalând cu ieșirea din timpul prezent.

Sclipirile tuburilor de neon, propriul trup al artistului devenit obiect de artă sau extinderea câmpului creaţiei la dimensiuni geografice au condus la convingerea că doar pînza pictată nu oferă suficient teren pentru ceea ce contemporaneitatea, într-o devenire excesivă în toate domeniile, considera că trebuie să fie obiectul de artă. Multe din aceste noi înţelesuri ale artei au fost realizate cu mijloace care nu stau în puterea unui singur individ, fiind o probă pentru performanţele tehnice ale societăţii industriale din ultimele două secole, pentru strivirea individului de sistemele corporatiste, lucru valabil și în cazul artiștilor ajunși să reprezinte doar capetele procesului de creaţie: ideea, de multe ori o simplă schiţă, și semnătura, amănunt fundamental pentru ceea ce urmează – comerţul cu opera de artă. Probabil că revenirea picturii (doar ca element referenţial de primă importanţă, pentru ca absentă nu a fost niciodată) este sincronă cu noua filosofie a existenţei în acolada căreia intră proiecţia unei lumi la scară umană, respectul pentru nevoile individului, încurajarea exprimării personale, protejarea resurselor, hand-made, eco, green... Pictura rămâne o probă pentru miraculosul ce stă doar în puterea propriilor mâini ale omului, ce-i poate aduce gloria cu un capital însemnând doar pânză, pensulă și culori.

Pentru că cel „întors” nu seamănă niciodată cu cel „plecat” (aici parabola fiului risipitor este exemplară) și pictura s-a întors îmbogăţită de experienţele artelor surori, redefinită sub aspect tematic, tehnic și expresiv. Pictura de azi nu mai poate fi făcută sau judecată în vechile paradigme fără ca acest lucru să nu poarte umbra unui demers desuet, care „cântă” mai degrabă cu voci din alte vremuri decât prin afirmarea propriilor sonorităţi. Și nu e vorba doar de canonul originalităţii: în acești ani lumea s-a schimbat într-atât, încât artistul trebuie să ofere privitorului o largă paletă de referinţe proprii contemporaneităţii – atât de complexă și selectivă în înţelegerea și exersarea realităţii. De aceea, pictura nu înseamnă doar umplerea suprafeţelor cu culoare într-un demers mecanic și repetitiv – atemporal – atâta vreme la noi, având ca rezultat nostime peisaje, ulcele cu flori monocorde și chipuri îndelung pritocite ca în vremurile când doar pictura asigura modelelor eternitatea.

Bienala Internaţională de Pictură de la Chișinău este unul din locurile unde astăzi pictura este invitată să-și prezinte noile valenţe, un stimulent pentru artiștii fideli vocaţiei de pictor, un fanion pe o hartă imaginară a resurecţiei artei penelului. Ea semnalizează prin premiile acordate acele demersuri artistice care construiesc faţa nouă a picturii sau ceea ce poate deveni pictura. Aceast lucru poate contraria pe cei care cred că meritul picturii stă încă în demonstraţii de virtuozitate de tip academic Dacă, de multe ori, noua pictură intrigă și deconcertează, este semnul că noi, cei care privim, avem o problemă de adecvare, de poziţionare în justa perspectivă pentru contemplare și analiză. Acest demers nu este unul facil, el înseamnă o punere în sincron cu ideile care au animat modernitatea, postmodernitatea și cu cele care străbat contemporaneitatea, înseamnă lectura unor cărţi cheie și mulţi kilometri de muzee și galerii de artă străbătuţi. Accesul la pictura de astăzi nu poate fi redus doar la actul contemplării unei imagini care se citește la prima lectură. El înseamnă participarea activă a privitorului, cumul de cunoștinţe și experienţă vizuală. Marcând prin selecţia lucrărilor pentru premiile acordate un anumit fel de a face pictură, Bienala de la Chișinău poate fi o importantă școală a privirii și înţelegerii artei la timpul prezent.

Organizatori:

Muzeul Naţional de Artă al Moldovei
Uniunea Artiştilor Plastici din Moldova
Centrul de Artă "AMPRENTE"

Descarcă Regulamentul 2023

Descarcă Anexa

Contacte

str. 31 August 1989, Nr. 115, mun. Chişinău, 2012 Republica Moldova

bip.chisinau@gmail.com

Tel: (+373) 79 54 85 11 (Curator)

Fax: (+373) 22 24 53 32

© Copyright BIP Chisinau