LIVIU NEDELCU, Președintele juriulu

Liviu Nedelcu

Una dintre cele mai importante manifestări ale artelor vizuale din această parte a Europei, Bienala Internațională de Pictură de la Chișinău, a ajuns anul acesta la a VIII-a ediție.

Muzeul Național de Artă al Moldovei organizează, din 2009, acest proiect de anvergură iniţiat şi susţinut cu vigoare de pictorul Tudor Zbârnea, ce-și propune prezentarea traseelor semnificative ale picturii și implicit a evoluţiei artei contemporane. Totodată Bienala Internațională de Pictură de la Chișinău urmărește și dialogul dintre artiști aparținând unor generaţii diferite, care coexistă într-o contemporaneitate culturală globală. Longevitatea manifestării artistice este, incontestabil, meritul directorului Muzeului Național de Artă al Moldovei, domnul Tudor Zbârnea. El este omul care, alături de o mică echipă, dar susținut de instituții importante din Republica Moldova, a reușit pregătirea cu profesionalism și rigoare a celor opt ediții ale BIP Chișinău și impunerea acestui eveniment artistic ca un reper cultural zonal. Nu este ușor ca după 16 ani să se mențină, la un asemenea nivel, interesul artistelor și artiștilor reprezentativi, proveniți la această ediție din 28 de țări, prezenți cu ultimele lor creații în cadrul expoziției găzduite de Muzeul Național de Artă al Moldovei.

Direcțiile artistice diverse, ilustrate în cadrul Bienalei, mă fac să mă gândesc la problema gustului privită din trei perspective diferite: pentru Charles Batteux, gustul este o cunoaștere a regulilor prin sentiment, în timp ce Julius Meier - Graefe îl descrie ca pe o putere de cunoaștere a frumuseții şi urâţeniei lucrurilor, iar Duchamp, alegând ready - made - ul, ne arată că se bazează pe absența totală de bun sau prost - gust şi că arta unei epoci nu înseamnă gustul acelei epoci.

Lectura lucrărilor din cadrul Bienalei relevă un principiu al începuturilor artei moderne, dar care este atât de prezent în conștiința artiștilor contemporani: putem face orice, pentru că nu este chiar orice. Ca atare, putem recepta arta expusă de mulți dintre artiștii prezenți, ca pe o materializare a cerinței de a crea ceva aleatoriu, ceea ce constituie o datorie pe care artistul modern o îndeplinește, nu o permisiune care i se acordă. Nu putem nega totuși faptul că în artă există reguli, norme, canoane, criterii menite adesea a fi încălcate. Artistul își poate asuma o libertate absolută, dar cu o singură condiție - să facă de așa natură încât rezultatul să fie artă, să o facă pentru cauza artei, cu scopul de a afirma autonomia ei.

A face artă înseamnă a judeca arta, a tranșa, a alege. Prin prisma acestei judecăți putem înțelege cât de actuală este formularea lui Duchamp: „A face ceva înseamnă să alegi un tub de albastru, un tub de roșu şi să le pui pe paletă, și mereu să alegi, să alegi calitatea albastrului, calitatea roșului, şi mereu să alegi locul unde-l vei pune pe pânză, înseamnă să alegi mereu… alegerea este principalul lucru în pictură, chiar şi în cea normală”.

Artistul contemporan este preocupat acum de propria condiție a artei, în contextul unei civilizații a comunicării, el încercând să transmită culturilor integrate o neliniște a extensiilor interdisciplinare.

Dominante, în cadrul Bienalei de la Chișinău, sunt temele ce preocupă artistul contemporan, legate de proiectul globalizării, de alteritate și identitate, precum și de relaționarea dintre provincie și centru, de circulația ideilor și a strategiilor elaborate.

Constatăm, parcurgând sălile Muzeului Național de Artă al Moldovei, că arta prezentă aici revendică, la rândul său, opțiunea pentru modernitate, devoalând un plus de preocupare pentru absorbția unor modele și pentru adaptabilitatea la contextul universal.

TUDOR ZBÂRNEA, Curatorul Bienalei

Tudor Zbarnea

Dragi prieteni!

Din cauza perioadei instabile pe care o traversează Republica Moldova de la începutul războiului din Ucraina, declanșat de Rusia, la început nici nu puteam fi optimiști în privința ofertei de participare a artiștilor cu lucrări în cadrul concursului actualei ediții a Bienalei Internaționale de Pictură Chișinău, chiar dacă interesul artiștilor din străinătate mai rămâne suficient de sporit pentru această manifestare culturală internațională. Situația actuală incertă provoacă o anumită reținere din partea artiștilor privind expedierea lucrărilor pentru expunere, într-un spațiu mai puțin sigur, unde s-ar cuveni a se impune măsuri sporite de asigurare a lucrărilor, în special, în timpul transportării acestora la destinație. Aceste considerente ne-au făcut inițial să fim rezervați în privința oportunității organizării actualei ediții. În același timp, necesitatea continuării dialogului intercultural, dar și dinamica celor șapte ediții anterioare, care ne-au demonstrat că Chișinăul poate deveni un centru sigur de dialog între diverse spații culturale, ne-au încurajat să nu sistăm, nici măcar temporar, această platformă de comunicare dintre artiștii din Republica Moldova şi străinătate.

Organizată, ca și edițiile precedente, sub înaltul patronaj al Ministerului Culturii al Republicii Moldova, în cadrul ediției actuale oferta de participare a venit din partea a 364 de artiști cu peste 1200 de lucrări. Însă ținând cont de spațiile de expunere reduse din acest an, dar și în urma preselecției riguroase, au fost admiși în concurs 120 de artiști, cu peste 140 de lucrări, din 28 de țări: Austria, Bulgaria, Belgia, Cehia, China, Cipru, Croația, Ecuador, Egipt, Franța, Japonia, Germania, Ghana, Grecia, India, Indonezia, Italia, Lituania, Mexic, Polonia, România, Slovacia, Spania, S.U.A., Togo, Turcia, Ucraina și Republica Moldova.

La fel ca și în edițiile precedente, putem afirma cu certitudine că pictura, prin componentele sale estetice novatoare, continuă să reziste și în condițiile actuale ale unor noi tipuri de demers artistic alternativ, orientat spre noile tehnologii, cum ar fi multimedia, foto-video, performance-ul, video-instalația etc. Artiștii nu încetează sa-și revendice cele mai diverse mijloace tehnice și procedee artistice, reușind să demonstreze că limitele convenționale ale picturii pot fi depășite. Lucrările de pe simeze, de cea mai largă gamă stilistică, demonstrează cele mai neașteptate capacități ale expresiei artistice. Expoziția cuprinde o gamă largă de curente artistice și stiluri, orientate către diverse tematici actuale, dar și tradiționale. Tema războiului din Ucraina, în care sunt reprezentate ororile și dezastrele provocate de luptele armate, dar și chemarea la pace, se regăsesc într-o serie de lucrări realizate de artiști paticipanți din diverse țări. Putem considera că evenimentul expozițional, organizat în condițiile actuale, reflectă nu doar aspirațiile de sincronizare a artiștilor cu tendințele estetice mondiale, ci și exprimarea sentimentelor de solidaritate a acestora cu o manifestare culturală internațională, care susține pacea și care aspiră la valorile lumii occidentale libere și civilizate.

Le mulțumim tuturor artiștilor plastici din România pentru prezența numeroasă în cadrul expoziției, atât celor invitați, care sunt prezenți cu opere de certă valoare: Petru Lucaci, Liviu Nedelcu, Marilena Preda Sânc, Gheorghe Pogan ș. a., cât și celor care au dorit să participe în cadrul concursului, în special celor din generația tânără. Le suntem recunoscători pentru deschiderea constantă și dorința de a fi parte a acestui eveniment important pentru mediul artistic din Republica Moldova.

În premieră, în cadrul ediției actuale, ne-am propus să avem în calitate de țară invitată Austria. Grupul de nouă artiști, selectat de reputatul galerist și curator Johannes Knoll, reprezintă nucleul expoziției, compus din șaisprezece lucrări, expuse într-un spațiu expozițional consacrat țării invitate. Lucrările grupului de artiști - Anouk Lamb Anouk, Ivica Capan, Paul Horn, Kalina Horon, Christian Hutzinger, Maria Legat, Mara Mattuschka, Florian Nährer, Andreas Reiter Raabe - sunt parte ale unor viziuni artistice individuale, orientate spre o estetică actuală inovatoare, în care libertatea abordărilor estetice marchează personalitatea fiecărui expozant. Membrii grupului sunt artiști cu o activitate expozițională solidă în cadrul unor saloane și expoziții internaționale, majoritatea dintre aceștia având opere în prestigioase colecții publice. Doar trei dintre cei nouă artiști și-au anunțat disponibilitatea de a participa în concurs, doi dintre aceștia devenind laureați ai concursului. Mara Mattuschka a fost distinsă cu Marele Premiu pentru lucrarea Cap, 2022, ulei pe pânză. O pictură de expresie figurativă, care reflectă esențialmente vocea interioară a artistei. Mara Mattuschka este în același timp o conștiință a propriei corporalități, preocupată continuu de mutabilitatea corpului feminin. Ea reflectă, în lucrările sale, diverse ipostaze sau priviri introspective asupra propriei ființe, artista fiind la ora actuală una dintre cele mai apreciate creatoare de film experimental. Cel de-al doilea premiant este Andreas Reiter Raabe, distins cu Premiul Fundației Familia Sturza pentru lucrarea ARR O. T., 2021, acrilic pe pânză. Pictura abstractă, bazată pe monocromie, în care imaginea extinsă minimalist pe verticală, inserată aparent mecanic, creează ordinea unei structuri într-un spațiu indefinit.

Fără excese directe asupra anumitor preferinţe stilistice, juriul a optat cu prioritate pentru o gamă largă de viziuni artistice originale de orientare estetică inovatoare, susţinând în mare parte demersul artiştilor din generaţia tânără. Alți șase artiști au fost distinși cu premii pentru abordările estetice orientate spre experimentul artistic, pentru lucrări autentice, de certă valoare artistică: Natalia Romanciuc (Moldova), Premiul I; Oleksandr Bazyuk (Ucraina), Premiul II; Kareem Helmy (Egipt), Premiul III; Rodica Gherghinoiu Croitoru (România), Premiul ICR Mihai Eminescu, Chișinău; Gergana Balabanova (Bulgaria), Premiul Direcției Generale Cultură și Patrimoniu a Primăriei Chișinău; Dirk Balke (Germania), Premiul și Trofeul Artmuseum al Muzeului Național de Artă al Moldovei.

În cadrul conferinței actualei ediții, unde se vor dezbate teme privind arta contemporană și piața de artă, au fost invitați cu prelegeri doi galeriști de renume internațional: Johannes Knoll (Austria) și Mihai Pop (România). Participanții la conferință vor purta un dialog deschis vizând tematicile celor două comunicări.

Organizarea actualei ediții într-un format diferit, având în vedere prezența Austriei ca țară invitată în cadrul evenimentului, o datorăm Excelenței Sale, doamnei Stella Avallone, ambasadoarea Austriei în Republica Moldova, care a sprijinit direct evenimentul, fără rezerve, atrăgând susținerea Ministerului Federal pentru Artă, Cultură, Servicii Publice și Sport al Austriei, în vederea participării artiștilor austrieci cu lucrări în cadrul evenimentului, fapt pentru care îi adresăm sentimentele noastre de gratitudine. În același timp, ne exprimăm sentimente de recunoștință pentru suportul permanent al Ministerului Culturii al Republicii Moldova pentru organizarea evenimentului, Direcției Generale Cultură și Patrimoniu Cultural a Primăriei Chișinău, Institutului Cultural Român Mihai Eminescu din Chișinău. Nu în ultimul rând, se cuvin cele mai sincere mulțumiri Fundației Familia Sturza, celei care sprijină manifestarea noastră necondiționat, încă de la prima ediție. Mulțumirile noastre se îndreaptă și spre Asociația Institutelor Culturale ale Statelor Uniunii Europene (EUNIC), dar și spre Centrul Cultural German Akzente din Chișinău, care, de asemenea, au sprijinit evenimentul din acest an. Remarcăm în aceeași ordine de idei și contribuția partenerului permanent al Muzeului Național de Artă al Moldovei, OTP Bank, Moldova, mulțumindu-le sincer tuturor celor care ne-au acordat încredere și sprijinul necesar pentru realizarea acestui important eveniment internațional din domeniul artelor plastice, care generează noi forme de colaborare internațională, favorizând apariția diferitelor perspective de dezvoltare.

Organizatori:

Muzeul Naţional de Artă al Moldovei
Uniunea Artiştilor Plastici din Moldova
Centrul de Artă "AMPRENTE"

Contacte

str. 31 August 1989, Nr. 115, mun. Chişinău, 2012 Republica Moldova

bip.chisinau@gmail.com

Tel: (+373) 79 54 85 11 (Curator)

Fax: (+373) 22 24 53 32

© Copyright BIP Chisinau